01.07.2010

Umilinţa de a fi aici. De ce o resimt atât de intens în momentele astea? Nu mai suport oameni aştia cu imbecilitatea lor evidentă, fiecare mai prost decât celălalt şi mai darnic de a-şi etala calităţile penitenciare. Însăşi conceptul ăsta : „am X ani de puşcărie, deci sunt tare…”! Cum poţi fi integru dacă 50% din existenţa ta ţi-ai petrecut-o în puşcărie? 30 de ani, 18 ani, 12 ani… Ce poţi învăţa bun aici? Atât ştiu: hai să-i umilim pe ceilalţi ca prin dominaţie să fim lideri. Şi? Mare scofală… Se dă o importanţă capitală unor detalii care mie mi se par puerile. De ce l-a scos pe ăla şi pe mine nu? De ce nu mi-au făcut evidenţiere? De ce e ăla şef de cameră şi nu eu? De ce tu ai şi eu nu? De ce ai bani să-ţi cumperi bunuri? Şi uite aşa lista cu „de ce” poate continua. Suspiciunea, răutatea, invidia. Mi-e dor de oameni normali. Sănătoşi la minte şi frumoşi la suflet. Pe care să te poţi baza. Lângă care să te simţi bine. Oameni, nu animale!
Poate că zilele astea experimentez nişte momente mai dificile. Îmi repugnă unii indivizi din cameră. Cu tot dispreţul meu faţă de ei, coabitarea e impusă şi trebuie să accept toate mizeriile lor. Şi asta doar pentru a-mi păstra controlul. Poate că Dumnezeu chiar genul ăsta de pedeapsă mi-a hărăzit. Să-i îndur. Să rabd. Să nu mă las atras în jocul lor de hărţuire.
Azi mi s-a judecat contestaţia în anulare. Speranţe deşarte. Voi afla mâine mai multe.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: