29.06.2010

Azi a fost ziua ploşniţei. Încă una din binecuvântările soartei pe care acum o am. După o serie de perfide şi continue atacuri nocturne, camera s-a răzvrătit şi a solicitat la apel măsuri concrete din partea paznicilor noştri. Aşa că, în jurul orei 9 un teribil atac chimc a amorţit necuvântătoarele iubitoare de sânge. E drept, traiul lor de până acum a fost paradisiac, dacă ar fi să mă iau după dimensiunile lor, unele cât o unghie. Imaginea unei aşa dihănii sugându-ţi sângele nu e deloc o chestie dătătoare de speranţă, iar saltelele înţesate chiar cu 60 de exemplare întregesc imaginea unui tot unitar: Iadul! Dar e bine. Cel puţin cineva a avut iniţiativă şi s-a întreprins ceva, psihologic acum credem că am scăpat de molimă şi toată lumea doarme liniştită în paturile încă infestate cu ploşniţe. Pentru că dezinsecţia nu a fost eficientă, insectele chiar şi la 6 ore de subzistenţă în camera ermetic închisă şi plină de gaz toxic, aveau o vivacitate demnă de invidie. Dar no, e ca în viaţă: toată lumea se hrăneşte cu nefericirea celorlalţi! Aşa că, având drept punct de plecare coabitarea dintre animal şi insectă (am ales termenul, animal în mod intenţionat, asta şi sunt în puşcărie), am experimentat astăzi o dulce reverie, un sarcasm amar urmat de dispariţia chefului de viaţă coroborat însă cu o mulţumire infinită şi omagiu deplin adus prosecutorilor mei pentru distinsele lor realizări profesionale şi dreapta lor judecată!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: