07.07.2010

Disperarea a pus în totalitate stăpânire pe mine. Nu mă integrez în grupul de puşcăriaşi din cameră, sunt în conflict cu aproape toată lumea. M-am săturat până peste cap de adunătura asta pestriţă de oameni, parcă, singura apucătură zilnică e să scoată pe gură un şir necontenit de răutate. Am obosit să se pună presiune zilnică pe ceea ce sunt. La mine antipatiile se manifestă vizibil, nu pot juca teatru şi pretinde o apropiere de un indivd ce-mi repugnă. Problema e că oamenii pe care-i apreciez aici sunt foarte puţini. Mi-e tare dor de viaţa mea de dinainte!
Zilele astea e postată pe toate canalele TV ştirea cu accidentul aviatic de la Tuzla slodat cu moartea a 12 oameni şi doi răniţi. Paraşutişti. De ce oare nu am putut păţi eu asta în 2004? Mi-aş da bucuros viaţa în schimbul liniştii pe care am pierdut-o acum 6 ani!
Şi izvorul ideilor legat de punerea pe hârtie a trăirilor mele penitenciare s-a epuizat. Prostia şi ignoranţa se pare că sunt contagioase. Stau toată ziua şi vegetez, nefăcând nimic. Nici măcar nu mai citesc, nu am îndemn, energiile negative ale codeţinuţilor invidioşi pe capacitatea mea de a lectura au pus stăpânire pe sufletul meu. Fiinţez doar, aşa ca un animal…
Printre manifestările distructive ale privării de libertate se numără angoasa şi paranoia. Gândul la starea asta existenţială îmi accentuează frica de oameni, iar lipsa informaţiilor despre viaţa reală exacerbează scenariile iraţionale şi te face să aluneci pe un făgaş al supoziţiilor lipsite de bază reală…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: