Luni, 26 iulie

Iarăşi o noapte albă, am reuşit să dorm doar spre dimineaţă. Veşnicile gânduri mă ţin treaz. Poate că şi apropierea comemorării zilei de mâine nu mă lasă să dorm. Printre altele, mă gândeam la nemernicul în mâinile căruia mi-am încredinţat eu apărarea. Cât de credul am fost să mă încred în avocatul Dinu Marin, cel care îl eliberase în 1999 pe Miron Cozma- aşa-i plăcea lui să se laude- şi care îmi spusese că este exclusă orice altă soluţie în afară de cea produsă de el, în mare parte datorită relaţiilor pe care la avea printre judecătorii Înaltei Curţi. Şi am crezut orbeşte că un avocat care te tapează de o sumă în euro de 4 zerouri, se bazează pe ceva. Discuţiile de la hotelul Continental în care afirma sus şi tare că singura soliţie în acest caz poate fi, în cel mai rău caz, doar o condamnare cu spuspendare la 1,2 ani le văd acum doar ca părţi din elaboratul plan de extocare a unor oameni ca mine de bani. Când zic „ca mine” mă refer la oameni lipsiţi de încredere în justeţea sistemului judiciar românesc şi care, în lipsă de alternative, sunt dispuşi să încheie pacte cu diavolii. Aşa ca Dinu Marin. Aviz celor ce ar putea să-şi aleagă un avocat incompetent. Mie nu trebuia să-mi facă nimeni nici un favor! Ci doar să respecte nişte principii judiciare şi să dea dovadă de credinţă în Dumnezeu şi de bun simţ, doar atât ar fi trebuit să facă judecătorii prin mâinile cărora a trecut dosarul meu!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: