Sâmbătă, 04 septembrie

Tristeţea zilelor de toamnă îşi face simţită prezenţa. Acea căldură blândă ce însoţeşte dimineţile reci mă face parcă mai conştient de răceala instituţională a locului în care mă aflu. Cât de frumos trebuie să fie acum la munte, cu acele culori vii cu care pădurea se îmbracă, imaginea defileului Mureşului Superior văzută de la cabană…
Eu, în foişorul din faţa cabanei, cu câinii mei, cu razele soarelui tomnatic bătându-mi pe faţă, cu prietenii mei pălăvrăgind, cu vinul roşu sec asortat la carnea roşie de pe grătar.
Toate astea acum parcă sunt dintr-o altă viaţă pentru mine. De fapt, parcă nimic din toate astea nu s-a întâmplat, parcă nu am experimentat niciodată fericirea. Puşcăria a pus în totalitate stăpânire pe mine şi pe mintea mea, mi-a luat tot şi nu mă lasă decât cu amintirea locului prezent…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: